Anul școlar 2025 – 2026 începe în criză fiscal-bugetară: salarii și burse garantate, dar fără reforme imediate în educație!

Anul școlar 2025–2026 debutează într-un context economic dificil, marcat de măsuri fiscale de criză considerate indispensabile pentru menținerea stabilității sistemului educațional și asigurarea plății salariilor până la finalul anului, a transmis ministrul Educației, Daniel David, într-un mesaj adresat profesorilor, elevilor și părinților.
Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare, în care este inclus și domeniul educației, a fost adoptat pentru a garanta continuitatea activităților educaționale și pentru a proteja bugetul în fața unor posibile evaluări nefavorabile. Ministrul Daniel David a subliniat că, deși aceste soluții nu sunt ideale, ele sunt necesare pentru menținerea echilibrului fiscal al țării și pentru a evita măsuri mai drastice, precum concedierile sau reducerea salariilor.

Mesajul ministrului Daniel David despre începutul anului școlar
„Anul școlar 2025–2026 începe, așa cum observăm cu toții, încărcat de măsuri de criză fiscal-bugetară. Nimeni nu și le-a dorit, însă suntem obligați să le implementăm pentru a încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a putea construi o speranță de dezvoltare pe termen lung. Dacă nu ar fi existat această criză, aceste măsuri nu ar fi fost necesare sau ar fi fost aplicate diferit”, a explicat ministrul.

El a recunoscut că, în astfel de situații, apar controverse și opinii divergente, dar a făcut apel la solidaritate și acțiuni raționale, evitând ca dezacordurile să afecteze imaginea socială și funcționarea sistemului de educație. „Facem acest efort pentru noi, dar mai ales pentru viitorul copiilor noștri”, a adăugat Daniel David.

Contextul și impactul Pachetului I de măsuri fiscal-bugetare
Educația a fost inclusă în Pachetul I tocmai pentru a asigura aplicarea măsurilor încă din septembrie, odată cu începerea anului școlar și universitar. Efectele acestui pachet au fost cele așteptate: evaluarea ECOFIN nu a propus suspendarea fondurilor europene sau PNRR, iar ratingurile S&P (iulie) și Fitch (august) nu au plasat România în categoria „Junk”. Astfel, salariile și bursele din educație sunt garantate până la sfârșitul anului, iar domeniul a contribuit la stabilitatea financiară a țării.

Ministrul a subliniat că nu mai este loc pentru alte măsuri de austeritate în educație, iar de acum trebuie să se intre într-o logică de dezvoltare. El a explicat că a comunicat mai puțin în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu genera controverse care ar fi putut afecta echilibrul financiar național și pentru a asigura plata salariilor și burselor până la finalul anului.

Provocările și reacțiile la măsurile de criză
Daniel David a mărturisit că a fost „paratrăsnet” pentru numeroase critici și îngrijorări, unele justificate, altele exagerate sau chiar bazate pe dezinformare și rea-voință. El a menționat și atacuri la persoană, familie sau colaboratori, precum și încercări hibride de destabilizare a sistemului educației și cercetării. În același timp, a primit și sfaturi critice constructive, însă multe au ignorat contextul de criză în care se iau deciziile.

Ministrul a precizat că a răspuns până acum doar în termeni generali pentru a nu afecta evaluările internaționale rămase – Moody’s în septembrie și Comisia Europeană în octombrie –, ale căror rezultate pozitive ar putea permite un an 2026 dedicat dezvoltării.

Măsuri temporare, dar necesare pentru funcționalitatea sistemului
Daniel David a explicat că măsurile fiscal-bugetare nu reprezintă reformele pe care le propune personal, ci intervenții necesare pentru a asigura funcționalitatea sistemului educațional în acest an și în anii următori. Acestea au fost incluse în Acordul Politic al Coaliției, detaliate în Programul de Guvernare și în Legea Fiscal-Bugetară nr. 141/2025.

Implementarea a fost acceptată cu condiția să nu existe concedieri și reduceri salariale, respectând principiul raționalității și al conformității cu practici din alte țări europene, iar unele măsuri sunt temporare. Ele trebuie să constituie baza pentru creșterea sistemului pe termen lung, inclusiv prin creșterea salariilor, angajarea de specialiști (exemplu: profesori de sprijin, informaticieni) și dezvoltarea infrastructurii educației timpurii.

Ministerul a implementat aceste măsuri ținând cont de feedback-ul primit din partea elevilor, studenților, profesorilor, sindicatelor, societății civile și autorităților locale, adaptând legislația secundară și luând în considerare propuneri venite chiar în timpul protestelor sindicale.

Modificări și perspective pentru anul școlar 2025–2026
Ministrul a prezentat principalele aspecte privind organizarea anului școlar:

Numărul total de norme în sistem este de aproximativ 214.700, față de 229.110 în anul precedent, dintre care circa 156.390 sunt ocupate de titulari, un număr similar cu anul școlar 2024–2025. Restul normelor vor fi acoperite de suplinitori calificați sau prin plata cu ora.
Norma didactică săptămânală crește cu 2 ore, ajungând la o medie apropiată de cea a țărilor din Uniunea Europeană (aproximativ 20 de ore de predare pe săptămână), comparabilă cu Franța, Spania sau Irlanda. Această creștere trebuie să fie însoțită de o reducere a sarcinilor birocratice pentru cadrele didactice, un proces deja demarat.
Introducerea orelor remediale, în special în învățământul primar, va contribui la consolidarea cunoștințelor, recuperarea competențelor și aplicarea lor în viața cotidiană, având un impact pozitiv asupra reducerii abandonului școlar și a analfabetismului funcțional.
98,6% dintre titulari au reușit să efectueze cele două ore suplimentare în aceleași unități școlare, fără fragmentarea normei didactice.
Reorganizarea rețelei școlare a redus fragmentarea cu aproximativ 8,1% și a crescut flexibilitatea în stabilirea normelor didactice. Fiecare unitate administrativ-teritorială are cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, iar copiii și personalul au rămas în structurile reorganizate.
Regândirea limitelor pentru numărul de elevi pe clasă nu a generat modificări majore, iar situațiile cu clase extrem de mici au fost eliminate.
Reducerea efectivelor în funcție de numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale rămâne în vigoare, iar ministerul a descurajat depășirea limitei maxime admise.
Dacă se va menține învățământul simultan, va fi necesară adaptarea strategiilor didactice și formarea cadrelor pentru acest tip de predare.
Bursele și plata cu ora
Fondul de burse pentru anul școlar 2025–2026 va fi mai mare decât în 2022–2023, deși nu comparabil cu nivelurile din 2023–2024 și 2024–2025, când contextul politic și legislativ a fost diferit. Prioritatea rămâne acordarea burselor sociale pentru elevii din medii defavorizate, iar în viitor se dorește revenirea la metodologia anterioară pentru bursele studenților și restabilirea unui procent rezonabil pentru bursele olimpice ale elevilor.

Pentru a susține tranziția în această perioadă de criză, ministerul va propune un program de sprijin al burselor prin implicarea autorităților locale și a mediului de afaceri.

Valoarea plății cu ora, opțiune voluntară pentru cadrele didactice, a fost aliniată cu valoarea corespunzătoare orei de salariu pentru timpul total de lucru, urmând ca în viitor să se analizeze eventuale valori diferențiate în funcție de context.

Perspective pe termen scurt, mediu și lung
Ministrul a detaliat prioritățile pentru următorii ani:

Pe termen scurt: implicarea profesorilor pensionați în activități educaționale și pregătirea atentă a bugetului pentru 2026, inclusiv implementarea PNRR renegociat, cu finalizare în august 2026.
Pe termen mediu: asigurarea unui salariu de start adecvat pentru debutanți și asistenți universitari, pentru a crește atractivitatea domeniului educației.
Pe termen lung: alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru cheltuielile educației și 1% din PIB pentru cercetare.
Daniel David a subliniat că măsurile fiscale temporare trebuie ajustate pe măsură ce țara iese din criza financiară, iar el însuși se angajează să fie un partener și promotor al acestor obiective, în special pentru salarii atractive, angajarea de specialiști și dezvoltarea infrastructurii educației timpurii.

Continuitatea reformelor și apelul la solidaritate
Deși măsurile de criză sunt prioritare în prezent, reformele propuse în Raportul QX vor continua și se vor intensifica odată cu depășirea crizei, în special cele legate de curriculum în învățământul preuniversitar și de procesul de evaluare și reorganizare în învățământul superior și cercetare.

Ministrul a încheiat cu un apel către comunitatea educațională să depășească nemulțumirile generate de situația actuală și să construiască împreună un viitor mai bun, prin solidaritate, acțiuni raționale și respect reciproc, pentru binele tuturor și al generațiilor viitoare.

„Am acceptat, alături de colegii mei, sacrificiul de imagine pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare. Pentru mine, ca specialist-tehnocrat în acest guvern, cel mai important este să avem un început de an școlar funcțional, fără festivisme nepotrivite în condițiile de criză, dar cu toate condițiile necesare pentru o bună funcționare, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare, nu în măsuri de criză și austeritate”, a declarat Daniel David pe edu.ro.