Regina Elisabeta a II-a a murit în zi de Mare Sărbătoare. Ce înseamnă că se întâmplă cu sufletul ei

În tradiția populară există numite crezuri legate de decesul în zi de sărbătoare, sau chiar în ajun. Cele mai multe fac referire la persoanele care mor în cele patru mari posturi de peste an, în noaptea de Înviere, sau la trecerea dintre ani.

Din străbuni se crede că oamenii care mor în zile de mare sărbătoare, sau în timpul postului, sunt oameni buni, cu sufletul curat, oameni care nu au făcut păcate mari.

În tradiția populară se spune că aceste persoane care se sting din viață în zile mari, au drumul deschis către Împărăția Cerurilor. Fără dar și poate, din bătrâni se crede că oamenii aceștia vor ajunge în Rai.

De exemplu, despre cei care mor în timpul Postului Mare, Postul Paștelui, cel de 40 de zile, sau în Postul Crăciunului au cale liberă către Rai și nu vor mai ajunge la Judecata de Apoi.

Tot în spiritul acestei idei, se spune că cine moare în perioada dintre Crăciun și Bobotează ajunge direct în Rai.

Pe de altă parte, conform tradiției populare, se crede că cine moare în Săptămâna Patimilor se va chinui mult să ajungă în Rai, că sufletul acelei persoane se va chinui.