O femeie avea 15 copii

O femeie urmată de 15 copii intră la oficiul social al primăriei.- „WOW”, zice asistenta socială, sunt toţi ai dv.?

– Da, toţi sunt ai mei, zice mama vădit iritată fiindcă a răspuns deja de sute de ori la întrebarea asta.

Se întoarce spre copii şi zice cu ton de comandă:

-Sascha stai jos, şi toţi copiii se aşază.

– Deci, zice asistenta socială, să începem cu completarea formularelor; spuneţi-mi numele copiilor.

– Acesta, cel mai mare este Sascha.

– Bine, şi următorul?

– Şi pe asta îl cheamă Sascha.

Asistenta socială îşi încruntă sprâncenele şi scrie mai departe. Unul după altul, fiii se numeau toţi Sascha. Urmează fiica cea mare; şi ea tot Sascha.

– Bine, zice asistenta socială, Eu recunosc aici un model tipic. Toţi 15 se numesc Sascha?

– Da, asta simplifică mult lucrurile, spune mama copiilor.

– Când e vremea ca copiii să se scoale ca să meargă la şcoală nu-mi rămâne decât să strig tare: Saaaaaascha! Scularea. Şi când e gata cina strig Saaaascha! La masă! şi toţi copiii vin în goană. Dacă îi văd că vor să traverseze strada în fugă strig de asemenea Sascha, Stop! şi toţi se opresc. Faptul că am botezat toţi copiii mei Sascha a fost cea mai bună idee pe care am avut-o vreodată.

Asistenta socială se gândeşte o clipă şi întreabă nedumerită:

– Şi cum faceţi când vreţi să chemaţi pe un anume copil şi nu toată trupa ?

– Simplu, îl strig pe numele lui de familie!

**

Un preot dorea să atragă oamenii la biserică. Se gândește să spună că în biserica lui se întâmplă minuni.

Cumpară un porumbel alb și vorbește cu clopotarul ca, atunci când va spune “Coboară-te, Duhule Sfânt !”, acesta să trimită porumbelul, având semnificația coborârii Sfântului Duh sub formă de porumbel.

In prima duminică se întamplă minunea și toată lumea era entuziazmată. In a doua duminică, la fel.

Până intr-o zi, când preotul spune “Coboară-te, Duhule Sfânt !” și se aude un glas de sus:

– L-a mâncat mâța, părinte !